Cât costă banii, de fapt?

De vreme ce banii trebuie fabricați, producerea poate costa mai mult decât valoarea lor propriu zisă. Află din articolul nostru!

Tehnologia de azi oferă multe modalități de plăți electronice, care odată implementată în societate, poate aduce economii importante sistemelor națioanle financiare care sunt pe drumul către idealul de fără numerar.

De la plățile contactless care au tot mai mare popularitate, până la comercianții care acceptă plata cu cardul, cu telefonul, inelul sau cu mână, prin sisteme mPOS sau alte device-uri, toate segmentele de public implicate în societate pot reduce costul real al banilor.

Cât costă banii în România?

În România, moneda națională poartă numele ambițios de Leu, care vine din secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi (löwenthaler) care aveau gravat pe ei un leu. Leva care în traducere înseamnă tot “leu”, este moneda națională a Bulgariei, și are aceeași sursă istorică. Leul este rudă veche cu dolarul, moneda SUA, pentru că denumirea de ”dolar” vine tot de la löwenthaler, pronunțat daler.

Leul – RON este fabricat pe teritoriul țării, în imprimeria Băncii Naționale Române (BNR) unde sunt printați banii de 1 leu, 5 lei și 10 lei, iar bancnotele cu valoare mai mare sunt printate în Elveția.

Putem zice că nu am descoperit costurile reale ale producerii unui leu românesc, dar sunt similiare celorlalte monede și nu oferă rentabilitate.

Cât costă euro?

Euro a fost adoptat oficial în anul 1999 sub o formă virtuală, iar din 2002 a început să circule în țările europene în formă fizică.

Euro a fost lansat în circulație în formă fizică în țările europene în anul 2002.

Conform Băncii Centrale Europene, printarea unei bancnote este mai costisitoare și mai puțin durabilă decât fabricarea unei monede de 1 euro.

Nici fabricarea monedelor nu este deloc ieftină, din contră. Costurile producerii euro-cenților uneori depășesc valoarea monedei. Acum câțiva ani, în Italia erau declarații publice privind faptul că se cheltuie aproximativ 5,2 cenți pentru fabricarea a 2 cenți și 5,7 pentru fabricarea a 5 cenți. Fabricarea monedelor s-a dovedit a nu fi rentabilă și a cauzat pierderi statelor membre, de aceea din 2017 Italia a oprit fabricarea monedelor de 1 euro-cent.

Un alt exemplu este cel al Irlandei, care a cheltuit 11,8 milioane de euro pentru fabricarea a 7,1  milioane de monede.

Cum banii cash devin problematici, în septembrie 2020, Comisia Europeană a lansat o dezbatere publică privind analiza de impact a retragerii din circulație pentru monedele de 1 euro cenți, respectiv 2 euro cenți.

Banii cash vs. banii digitali

Folosirea banilor în format digital implică grija și transportul unui singur card, redus ca dimensiuni, nesemnificativ de ușor și care încape aproape oriunde. Pe măsură ce a evoluat tehnologia, cardul poate fi înregistrat într-un portofel digital sau chiar sincronizat cu ceasul digital, astfel ai banii cu tine mereu în cel mai simplu mod posibil. Banii cash nu oferă flexibilitate în cheltuielile întreprinse, ci îți limitează cumpărăturile în funcție de suma pe care o ai la tine.

Printre avantajele care diferențiază banii digitali de banii cash se numără:

• Siguranța veniturilor – depozitarea economiilor într-un cont bancar asigură o securitate mai ridicată a banilor tăi
• Cumpărături online – la produse de îngrijire, la alimente, bilete de avion sau cazări, toate necesită folosirea unui card de credit. Banii digitali îți oferă posibilitatea și confortul de a cumpăra în orice moment, chiar și de la sute de km distanță.
• Unele bănci oferă cadouri, bonusuri sau premii – pentru simpla folosire a cardului în plățile efectuate
• Protecția împotriva furturilor
• Protecția comerciantului de acțiuni ce pot fi frauduloase pentru afacerea lui

MonePOS by AROBS susține folosirea banilor digitali și a plăților digitale!